Dupa ce ne-am lamurit saptamana trecuta cum sta treaba cu “fara arsenal de bucatarie nu putem manca sanatos” si “mancarea fara carne n-are gust”, azi – asa cum am promis – cateva posibile raspunsuri la intrebarea “De ce fac copiii mofturi la masa?”
1. Mancatul intre mese recititi, va rog, articolul “Cand mancam” , in care am explicat pe larg despre gustari si rontaitul intre mese.
2. Mancarea nu este potrivita pentru copil sau nu este gustoasa, sau nu este aspectuoasa. Mi s-a intamplat si mie, nu e nicio tragedie sa gresim, este insa o mare problema sa credem ca trebuie sa fim perfecte.
3. Copilul este inhibat de atmosfera de la masa. Pentru mine, atmosfera in timpul mesei si prilejul de a lua masa in familie sunt chestiuni aproape sacre, esentiale pentru sanatatea spiritului si a organismului.
- In timpul mesei atmosfera trebuie sa fie relaxata, destinsa, calda, fara reprosuri din voce, priviri dojenitoare sau ‘predici’ moralizatore pentru unele greseli inerente varstei. Aceste observatii despre conduita corecta se pot face ulterior, cu tact, de exemplu prin povesti cu morala despre animale sau personaje preferate ale copiilor si discutarea felului corect sau nu in care acestea s-au comportat la masa. O alta modalitate prin care copiii mai mari invata in mod spontan si placut sunt jocurile. Putem inventa jocul “de-a restaurantul” sau “de-a statul la masa”, ocazii cu care ii invatam prin joaca deprinderile sanatoase si frumoase pe care ne dorim sa le vedem la ei.
- Atmosfera trebuie sa fie vesela, dar nu haotica. Este complet neproductiv si nesanatos pe termen lung sa alergam cu lingurita dupa copii prin casa, implorandu-i. Sau incercand sa ii hranim in timp ce ei se ridica in picioare in scaunelul de masa, cu spatele la noi si ne ignora. Eu aplic regula, copilul trebuie sa alerge dupa mine si sa ceara mancare, nu invers.
- In general pentru familie ora mesei ar trebui sa constituie un prilej de armonie si reunire (macar o data pe zi). Din pacate, televizorul si programul incarcat de viata au modificat si poate chiar eliminat din multe case timpul pretios al intalnirilor de familie in jurul mesei. Se cunoaste de exemplu importanta micului dejun pentru alimentatie, inclusiv din punct de vedere spiritual, mai ales pentru copii, pentru ca „pecetluieste inceputul zilei. In cele mai multe cazuri, orele diminetii inseamna pentru familie pornirea intr-o cursa contra cronometru, fiecare incercand sa se pregateasca in cea mai mare graba pentru a pleca la scoala sau serviciu. … ar fi de mult folos pentru copii sa inceapa ziua in prezenta parintilor. Chiar si numai pentru cinci minute in care mama si tatal sa-i inconjoare cu grija si dragostea lor, aratandu-si interesul pentru modul in care se va desfasura ziua fiecaruia”. (Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor, pag 49)
4. O puternica suferinta sufleteasca
5. Repulsie fata de anumite alimente. Copiii simt ce nu le face bine, nu ii fortati sa manance alimentele fata de care au repulsie in mod natural.
6. O suferinta fizica. Cititi, va rog: De ce si cand sa posteasca si copiii?
7. Copilul e rasfatat. Una e iubirea, alta e rasfatul.
8. Amestecul altor membri sau prieteni ai familiei.
Bibliografie: Traducerea romaneasca a cuvantului Sf. Ioan Gura de Aur despre educatia copiilor; autor Maica Magdalena, editura Deisis, 2006 si “Copilul, familia si gradinita”, autor Prof. Conf. Univ. Magdalena Dumitrana, editura Compania, 2000.