Inainte de orice, simt nevoia sa repet ca modul in care am ales sa imi ingrijesc copiii si mai ales alimentatia pe care o practic cu ei si pe care o exemplific pe blog, nu este un experiment indraznet, initiat odata cu sosirea pe lume a lui Petru si Pavel si la care am nesabuinta de a va incuraja public.
Imi e prezent in permanenta adevarul ca ei, copiii, sunt un dar de la Dumnezeu si ma ingrijesc de acest dar cu iubire, recunostinta si responsabilitate deopotriva. Alimentatia lor este la fel cu a noastra, a parintilor, si face parte din respectul pentru darurile pretioase pe care le-am primit: viata, sanatatea, corpul perfect functional si nevirusat. Alimentatia este rezultatul studiului permanent si a practicii disciplinate, plan pus in aplicare cu sprijinul unor medici experimentati si al lui Dumnezeu, specialist in imposibilitati umane…
***
Organismul in dezvoltare al unui copil este aidoma unei cladiri in constructie: are nevoie de materiale diferite pentru a o construi, a o intretine si – la nevoie – a o repara.
2. Cerealele integrale se introduc dupa 6 luni, in general dupa ce copilul s-a obisnuit cu fructele si legumele.
Actualizare 2015: Practica mi-a aratat ca educarea gustului pentru cereale fara gluten (mei, hrisca, amarant, quinoa, porumb, orez) permite o fortificare a sistemului digestiv si pe termen lung ne scuteste de probleme de absorbtie impidicate de regula de placa mucoida (gluten=lipici + mucus) de pe peretii intestinelor. Cerealele cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) sunt de evitat si de folosit cu “zgarcenie”.
Cerealele pot combina cu fructe, cu legume sau cu leguminoase (introduse dupa 8 luni), cu laptele vegetal, pentru a asigura si amplifica necesarul proteic al unui copil in crestere.
Actualizare 2015: Experienta mi-a aratat ca organismul se simte mult mai bine fara amestecuri. Chiar si cand mancam fructe sau legume – cheltuieste mai putina energie sa digere un mar decat o salata din 4-5 feluri de fructe sau un smoothie din 3-4 fructe. Am devenit foarte zgarcita cu consumul de energie zilnica, caut – precum NAtura – acele solutii care imi permit mie si familiei sa avem rezultate maxime cu efort minim. Mancarea = energie. Dar pentru a o digera, asimila si utiliza la anivel celular avem nevoie tot de nergie. De aceea sunt atenta ca energia pe care o aduc prin mancare sa nu imi cheltuiasca rezervele de energie existente pentru digestie. De aceea incurajez cat mai putine amestecuri, combinatii fantasmagorice (chec, cozonac, biscuiti cu mar, placinte cu branza si iaurt, patiserii de orice fel, dar si combinatii de feluri de mancare vegane la o masa: humus, paine, salata de vinete, zacusca, “branzeturi” de nuci). In ideea asta nu mai combin decat ocazional sau exceptional (de 3-4 ori pe an!) cereale cu fructe, ci le combin doar cu legume si verdeturi crude sau la abur.
Cat despre “a amplifica necesarul proteic” al copilului, asa cum am scris mai sus, zambesc cu ingaduinta de cate ori imi citesc articolele vechi si vad cum transcede FRICA DE LIPSURI, cu care v-am contaminat si pe voi involuntar. N-am vrut sa sterg vechile articole pentru ca ele reprezinta etape de dezvoltare si pot fi utile. Nici eu nu am facut treceri bruste, ci – tot ca in Natura – graduale, de la o treapta la alta a cunoasterii si punerii in practica. Fiecare articol si etapa a mea poate fi utila unei persoane, daca isi doreste acest lucru.
Nu avem nevoie de atatea proteine cate am fost facuti sa credem. Nici macar de proteine nu avem nevoie, ci de aminoacizi! Aminoacizii se gasesc in tot ce are structura biologica! Si de fiecare data am sentimentul ca batand atat toba pe nutrienti si mancare, pierdem din vedere esentialul: ca spiritul e cel asupra caruia trebuie sa ne concentram, nu fizicul, materialul. Inima, nu burta! Am vazut atatia copii cu mese impecabile din punct de vedere nutritional si cu inimile si privirile pustiite … Despre FRICA MEA DE LIPSURI SI DE CARENTE IN ALIMENTATIA COPIILOR am scris si in articolul Patate, mai simplu de atat nu se poate! si in articolul Dincolo de nectar de rubarba.
Folositi doar cereale integrale. In cartea Simplu am explicat pe intelesul oricarei varste de ce sunt importante cerealele integrale. Toate alimentele naturale, nerafinate, contin minerale valoroase. Rafinarea cerealelor indeparteaza o parte importanta din continutul mineral al acestora.
Iata ce spune despre cereale dr. Spock, cotat ca cel mai mare pediatru al tuturor timpurilor si care pe parcursul vietii (a murit la 94 de ani, la scurt timp dupa publicarea cartii despre care am mai scris in articolul “Dr. Spock si meniul de luni”) a militat in domenii ce influenteaza in mod fundamental viata copiilor: “O parte substantiala a dietei unui copil ar trebui sa fie compusa din cereale integrale. Orezul nedecorticat, orzul, ovazul, meiul, fideaua si pastele facute din cereale integrale, precum si produsele de panificatie facute din faina integrala contin carbonhidrati complecsi care produc satietate, au o valoare nutritiva crescuta si reprezinta o sursa excelenta de energie pentru copiii in plina crestere. Aceste alimente asigura de asemenea un aport crescut de proteine, fibre si vitamine importante.” (Dr. Spock, Ingrijirea sugarului si a copilului, pag 345 si 354)
Sunt multi copii care refuza legume sau unele dintre acestea. Legumele sunt unele dintre cele mai valoroase alimente din punct de vedere nutritional, si exista modalitati prin care aceasta problema poate fi adresata. Cerealele integrale sunt parte a solutiei. Ele “asigura pe langa aportul moderat de proteine si multe dintre vitaminele si mineralele care se gasesc in legume. Asadar, cand copilul refuza sa manance legume pentru un timp, nu faceti mare caz pe tema aceasta. Preferinta lui pentru legume va reveni daca nu il fortati acum, in acest caz el continuand sa va refuze numai pentru a va arata cine este seful.”
In ce ordine introducem cerealele?
Recomandarea generala la noi in tara este ca cerealele bogate in gluten, in special graul (deci si gris si/sau cus-cus) sa fie introduse dupa 8 luni, datorita potentialului alergen al glutenului. V-am povestit ca in alte tari se recomanda introducerea oricarui tip de cereale chiar de la 5 luni, tocmai pentru a obisnui organismul si a nu dezvolta ulerior sensibilitate la gluten.
Actualizare 2015: Am explicat mai sus ca motivul principal pentru care “fug” si va incurajez sa evitati glutenul este nu atat potentialul alergen sau intolerantele, ci placa mucoida. Ca adulti, faceti acest lucru gradat, scoateti glutenul treptat. La copii, mai ales daca sunt la inceputul diversificarii, nu le dezvoltati preferinta pentru patiserii: painica, biscuitei, sticksuri, covrigei si alte rontaieli.
In cazul lui Pavel am respectat prima recomandare. Am introdus graul sub forma de gris, paine, biscuiti de casa sau grisine, la 9 luni. Tot de la 9 luni am introdus quinoa, orz si secara. Pana atunci am folosit fara probleme, inca de la 6 luni ovaz, orez, mei fin, porumb (doar sub forma de malai), hrisca.
Sub ce forma consumam cerealele?
De la 6 luni si pana cand copilul poate mesteca, se servesc
- sub forma de fiertura (un gen de mamaliguta moale sau pasta). Se obtine din faina integrala sau din fulgi macinati cu rasnita electrica. Se vor folosi fulgi fara zahar, obtinuti prin presarea bobului de cereale. Se gasesc la orice magazin naturist si arata asa:
Evitati cu desavarsire la orice varsta sa dati copiilor fulgii crocanti, indulciti cu zahar sau miere prelucrata industrial, cu adaos cacao, arome de fructe, bucati de ciocolata, diferite umpluturi, etc… chiar daca sunt prezentate ca fiind imbogatite cu minerale si vitamine. De asemenea va recomand sa evitati sau sa limitati consumul de cereale instant prelucrate industrial, cele care de obicei se servesc in lapte si sa le inlocuiti orez integral, mei decorticat, mai tarziu grau grisat, toate bine fierte (pentru copii pana la 2 ani cerealele se servesc foarte bine fierte, pentru a facilita digestia amidonului), pasate si amestecate cu laptele.
- sub forma de pesmet din biscuiti fara zahar si fara proteina animala
In ambele cazuri cerealele se servesc in combinatie (bine omogenizate) cu fructe proaspete, pasate sau razuite pe razatoarea de sticla (pentru a evita distrugerea enzimelor) – amestecul arata ca un fel de pasta. Am enumerat fructele permise in articolul anterior. Se mai pot pregati si diverse tarte cu fructe, tarte de consistenta foarte moale (se pune mai mult lichid: apa, suc mere sau lapte vegetal) din mei sau din faina de ovaz, amestecate cu pulpa de fruct, banana pasata si tinute la cuptor 20-30 min.
Dupa ce apar dintii si copilul poate mesteca bine, cerealele pot fi servite gatite, semipreparate sau uscate, sub forma de preparate de panificatie (paine, biscuiti, grisine, crutoane), paste (in lapte, supe, ca fel de baza cu sosuri de legume) sau ca variante dulci de meniu, preparate pe baza de fulgi de cereale sau biscuiti. Se servesc in combinatie cu fructe si/sau legume (proaspete, deshidratate, coapte sau inabusite), oleaginoase (pana la 12 luni doar migdale) sau leguminoase (de la 8 luni).
“Unor copii nu le plac cerealele si pastele. Ei vor avea o dieta echilibrata numai cu fructe, legume si leguminoase. Preferinta lor pentru cereale se dezvolta mai tarziu daca nu ii fortati sa le manance prea devreme.” (Dr. Spock, Ingrijirea sugarului si a copilului, pag 351)
Grisul – da sau nu?
Am auzit de curand o teorie referitoare la gris si anume ca este un aliment care produce anemie si , datorita compusilor sai chimici, scade absorbtia calciului, in consecinta ar trebui eliminat sau evitat din alimentatia copiilor.
-
Grisul veritabil, adica cel facut din grau durum sau din grau spelta, este un aliment foarte hranitor si sigur de consumat, poate fi introdus in dieta bebelusilor, pana la 3 ori pe saptamana, ca parte a unei alimentatii variate, diversificate si echilibrate. Contine intre 8-12% proteine si gluten, 78-82% hidrati de carbon si restul sunt minerale, vitamine, enzime. Nu contine vit C si B12 si contine mai putin fier, insa are mult potasiu si fosfor. Eu i-am dat lui Pavel de la 9 luni, din cand in cand cate o lingura, la masa de seara, bine fiert si omogenizat in lapte de soia sau migdale (250ml). CAnd a mai crescut, l-am inclus in retetele diferitelor preparate (mici, perisoare vegetariene, tarte cu fructe), pentru ca da fragezime si “pufozitate” aluatului.
-
O dieta unilaterala, este desigur o sursa de carente si dezechilibre. Poate doar in cazul consumului unilateral sau predominant de gris sa se poata intampla neajunsuri ca cele mentionate.
-
Aceste observatiile mele nu includ ceea ce se comercializeaza actualmente cu denumirea de “brei” sau “gris instant”, ci doar graul grisat veritabil.
… va urma …