Intrebare de la Francesca, mama lui Eric.
“Eric are 1 an si o luna, este alaptat si nu consuma nici un produs de origine animala. Mancam impreuna fructe, legume, cereale, leguminoase, oleaginoase. In unele zile mananca 3 mese si 2 gustari in alte zile manca mai putin. Este un copil vesel, activ, nu s-a imbolnavit niciodata pana acum. Dar ma ingrijoreaza putin faptul ca stagneaza de 3 luni la o greutate de 9,8 kg. Nu stiu ce sa cred. Il privez de anumiti nutrienti? Nu mananca indeajuns in fiecare zi? Este normala stagnarea indelungata? Iti multumesc pentru timpul acordat si multumesc pentru iubirea fata de noi.”
Raspuns
Draga Francesca,
Pediatrul experimentat Robert Mendelsohn, o minune de om chibzuit si intelept, spunea (intru linistea mamei), ca doua lucruri ar trebui interzise de la fabricatie: premergatorul si cantarul. 🙂 Daca imi amintesc bine si cred ca imi amintesc, de aceeasi parere era si Dr. Spock, alt pediatru experimentat. Si experienta mea de mama a doi baieti ca doi haiduci, spune la fel: cand ti-e lumea mai draga si copilul mai vesel, vioi, activ si relaxat, hop-top! cu el pe cantar, ca asa-i sta bine unei mame bune – sa aiba griji. Se poarta acest tip de manipulare, care m-a sedat si pe mine in primul an de mamicie:
O MAMA RESPONSABILA = O MAMA VESNIC PREOCUPATA (citeste “ingrijorata”)
de ceva anume in legatura cu copilul.
Ce inseamna stagnare “indelungata”? Cine si cum a stabilit aceasta interpretare? De unde stim cat e cu adevarat “normal” sa luam sau sa avem in greutate? Sunt aceste valori cu adevarat relevante? Iata primele intrebari pe care mi le-as pune, din energia iubirii, nu din cea a fricii si a inadecavarii mele ca parinte responsabil. (Recomand lectura suplimentara, articolul meu Frica mamei).
Regulile despre ce valori “trebuie” sa avem la testele de sange, ce greutate, cat sa luam in greutate, cate cuvinte sa rostim sau sa citim pana la nu stiu ce varsta si altele asemenea – ca sa fim incadrati “NORMALI” sau “IDEALI” sunt ORIENTATIVE si sunt oricum facute de oameni care n-au scrijelit decat la suprafata intelegerii organismului uman, ca noi toti dealtfel, indiferent de ce cred egourile prea maritoare de sine si vesnic nemultumite (spun asta cu riscul sa supar o intreaga casta exclusivista). Si au tras anumite concluzii despre “normal” si “ideal”, cum? Dupa ce au studiat si interpretat statistic alti oameni, despre care habar nu avem cum au fost selectati, pe ce principii, ce tip de alimentatie, ce stil de viata, ce familii si in ce context au crescut si s-au dezvoltat fizic, mental si emotional.
Mancarea nu inseamna nutrienti, ci INFORMATIE. Energia cu care e impregnata mancarea e SINGURUL lucru care conteaza cu adevarat, indiferent cat timp ii va mai lua omenirii sa priceapa asta. Gateste singura aceeasi mancare cand esti fericita si multumita, cand te simti plina de iubire pentru TINE si pentru cei din jur si apoi gateste acelasi fel de manacre atunci cand esti suparata, trista, deprimata, deceptionata sau bolnava. Roaga pe cineva sa guste, gusta chiar tu si ai sa vezi diferenta! (eu am probat, de voie, de nevoie).
Am scris in toate felurile despre asta, nu e nevoie decat sa citesti, sa ai incredere in tine, sa incetezi sa mai gandesti asa cum vor altii sa te faca sa gandesti (reductionist, nutrienti, grame, calorii, doza zilnica recomandata) si sa fii LIBERA interior.
Am raspuns pe larg tuturor “grijilor” pe care le exprimi in acest comentariu si iti fac o lista unde vei gasi raspunsurile. Te rog, citeste si imputerniceste-te! 🙂
1. Articolele mele din categoria Educatie alimentara si apoi din categoria Diversificare,
2. Articolul fabulos, scris de Mimi Walter, Consultat de vindecare holistica si autorul Cuvantului de incheiere al cartii mele, Simplu 1 – Biofotonii, lumina vietii.
3. Articolul meu, scris in colaborare cu Raluca Babota, psiholog si autorul Cuvantului de inceput al cartii mele, Simplu 2 – Tulburarile de alimentatie la copii.
3. Articolul Cata mancare inseamna “suficient”?, in care am explicat:
“Nu incurajez masurarea cantitatii de mancare, nici cand bebelusul este alaptat exclusiv, nici cand incepe diversificarea, nici mai tarziu. Am practicat si eu metoda asta pentru cateva luni la primul copil si am observat pe propria piele cat de „adevarata” si cat de „eficienta” este teoria gramajului nutrientilor, a caloriilor etc. Nu putem ramane sanatosi la cap daca ne apucam sa ne hranim (pe noi sau pe copii) cu pixul in dreapta si cu cantarul in stanga. ? Alimentatia inseamna mai mult si mai altfel decat matematică in farfurie. Problema in alimentatia copiilor merge dincolo de cantitatea si de diversitatea hranei. Problema reala este lipsa de încredere în sine si frica mamei, aceea cu care ea a fost contaminata de sfatuitorii solicitati sau nesolicitati.
Fiecare organism e unic si are nevoi unice in fiecare zi, in fiecare clipa. Asa cum nu exista regula unica pentru vindecare sau educatie, la fel nu exista regula unica nici pentru alimentatie. A masura cantitatea de mancare e un stres urias atat pentru tine, cat si pentru copil – ca si cand nu am avea de facut fata la suficiente alte provocari = stres.
Respecta copilul tau si nevoile organismului sau. Relatia cu copilul trebuie sa fie de comunicare si respect, nu de dictatura si de lupta = agresiune. Copiii ne ghideaza pas cu pas daca stim sa ii ascultam si sa ii respectam, asa incat nu va fi nevoie sa ne temem ca vom alege ceva gresit pentru ei. Daca vrem ca ai nostri copii sa nu aiba carente si lipsuri, trebuie sa procedam exact pe dos: sa scoatem – nu sa adaugam, sa reducem – nu sa crestem cantitatea de alimente si combinatii greu digerabile.”
Descurajez comparatiile, dar stiu ca uneori conteaza sa auzim ca si altii au trecut prin aceleasi experiente si sunt teferi, bine mersi. 🙂 Iata, deci:
1. Cand Pavel avea la aceeasi varsta cu Eric, adica 1 an si 1 luna, avea 9.1 kg. A stagnat fix pana la 1 an si 4 luni.
2. Cand Petru avea 1 an, greutatea lui era de 9.5 kg.
Am notat aceste valori, am si grafice in Excel! 🙂 , doar ca sa pot compara diferentele dintre primul copil, crescut pe parcursul primului an de viata, de o mama sclava a fricilor si al doilea copil, crescut de o mama eliberata din exterior si din interior. ?
Copiii crescuti fara lapte praf, fara zahar si faina alba, fara cereale instant, sucuri pasteurizate, combinatii indigeste “traditionale” si alte “produse” procesate (sa nu le zic “material de umplutura”) sunt niste copii supli, zvelti, fibrosi, vioi, agili, flexibili si iuti.
Ai incredere in TINE! Esti mama perfecta pentru copilasul tau, Dumnezeu nu a gresit cu nimic cand ti-a acordat aceasta “functie” de mare raspundere si ai in tine toate mijloacele si cunostintele necesare sa il cresti SANATOS!
Cu iubire, mereu,