Mezelurile trebuie să fie prezente în familie

“E o chestiune de responsabilitate şi de răbdare. Mezelurile trebuie să fie prezente în familie. Se pot face anumite zile din săptămână în care să fie consumate. Nu putem mânca în fiecare zi o prăjitură sau un crenvurşt. Copiii trebuie să înţeleagă că au un program alimentar, nu că au interdicţii.”, transmite din studioul Adevărul Live un medic nutriţionist, invitat să le explice părinţilor cum să-şi educe copiii să mănânce sănătos încă de la vârste fragede.

De la același medic nutriționist (nici măcar nu e important cine e, pentru că noi învățăm să ne păzim de idei înșelătoare și de mass media subjugată, nu de persoane) aflăm și alte “adevăruri prețioase”: E-urile (aditivii alimentari) nu sunt deloc periculoase, “din ciorbă și legume nu ai cum să crești”, “cuvântul nociv e impropriu, mâncarea, dacă e comestibilă, nu poate decât să fie bună de mâncat”, “puţin probabil să ne îmbolnăvim de la cartofi prăjiţi”, “faptul că un copil nu iubeşte fructele nu este o problemă”, despre freshuri “această infuzie de apă cu fructoză se comportă ca un pahar de bere (…) e nevoie de un semnal de alarmă, avem nevoie să înţelegem că acest fresh nu hrăneşte corpul, nu aduce un beneficiu”, “dacă copilul vrea ceva dulce, e mai bine să îi dăm ceva concret, decât un suc, adică deserturi pe bază de lapte, făinoase cu lapte, de exemplu.”, “laptele e un aliment de bază pentru un copil, dacă un copil consumă două-trei porţii de lapte pe zi, zic eu, are şansa să crească cu unu-doi centimetri mai mult”, “pâinea şi laptele sunt alimente de bază, ar fi bine ca aceste lucruri să fie consumate într-adevăr de elevi, un corn şi un păhărel de lapte nu strică niciunui copil”.

Bine. Am înțeles.

Paradoxal, în România, atât în nutriție, cât și în parenting, unele dintre cele mai promovate “autorități”, nu sunt părinți, nu au crescut copii, nu ne cunosc personal copiii, dar știu precis lucrurile de care au nevoie sau nu au nevoie copiii noștri, ca să le fie bine.

Orice specialist onest ne va spune că are cunoștințe limitate în privința nutriției, mai ales a celei holistice care presupune o vizune și o cunoaștere de ansamblu din mai multe domenii (anatomie, fiziologie, biochimie, fizică, spiritualitate etc). Știința nu cunoaște cu exactitate toate reacțiile și toate procesele care au loc în fiecare organism, ele sunt extrem de complexe. Pe unele nu le cunoaște, pe altele nici măcar nu are habar că nu le cunoaște. Sunt urmărite și studiate doar o mică parte din infinitatea de procese și de reacții care au loc în corp și încercăm să tragem concluzii general valabile pe baza unor observații și informații partiale. De aceea zilnic apar descoperiri noi, care le contrazic pe cele anterioare. Dacă știința era atât de precisă și de imbatabilă, am fi avut pâna acum doar oameni sănătoși (de fapt îndrăznesc să afirm că în cea mai mare parte avem pacienți care tratează alți pacienți!) și o opinie unanim acceptată despre dieta optimă pentru sănătate optimă.

Să le permitem medicilor interesați să studieze lucrarea de mai jos, recent publicată de Comitetul Doctorilor pentru Medicină Responsabilă din Washington DC, lucrare de aproape 1.000 de pagini, care se adresează exclusiv medicilor sau studenților la medicină și care include cele mai recente rezultate științifice referitoare la nutriție ca metodă de prevenție si tratament a peste 100 de afecțiuni, inclusiv o analiză detaliată a cerințelelor nutriționale speciale pentru toate stadiile de viață…

…  iar noi, ca părinți responsabili și care nu se lasă impresionați de aparențe și nici manipulați cu una cu două, să facem o recapitulare a concluziilor celor mai recente studii științifice referitoare la consumul de mezeluri , așa cum au fost ele publicate în reviste medicale de renume internațional (vom face cu altă ocazie și pentru lactate, și pentru fructe, și pentru legume – oricum veți găsi toate aceste referințe științifice și în cartea mea în curs de apariție, Diversificarea pur și simplu):

1. Consumul de carne procesată (mezeluri, șuncă, burgeri, kebab, chicken nuggets) crește riscul de cancer de sân, potrivit unui studiu 2017 publicat în European Journal of Cancer. Acest studiu adaugă noi dovezi, la multitudinea de dovezi deja existente, referitoare la relația dintre mezeluri și cancerul de sân.

Cercetătorii au analizat incidența cancerului la sân pe un grup de 262.195 de femei din Anglia, pe o perioadă de 7 ani. Cele care au consumat în medie 20,2 grame/zi (adică mai puțin de jumătate de crenvurșt) și-au mărit riscul de a face cancer la sân cu 21%, comparativ cu cele care au consumat mai puțin de 20 grame /zi.

Autorii studiului au facut și o meta-analiză pe 11 studii clinice și au ajuns la aceeași concluzie: riscul de cancer în general și riscul de cancer post-menopauzal crește odată cu consumul de carne procesată. Mecanismele posibile includ fierul hemic, nitrații și nitriții, precum și aminele heterociclice prezente în carnea procesată.

2. Organizația Mondială a Sănătății prin Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat carnea procesată drept carcinogen. Clasificarea se referă la mezeluri, șuncă și preparate deli din carne. Consumul zilnic a 50 grame de carne procesată (1 crenvurșt sau 4 felii de șuncă) crește riscul de cancer colorectal cu 18%. Această concluzie a fost obținută de 22 de experți din 10 țări, care s-au reunit pentru a analiza peste 800 studii științifice indexate. Rezultatele au fost publicate online pe 26 octombrie 2015 într-una dintre cele mai apreciate reviste de oncologie medicală, The Lancet Oncology.