Am citit mult despre vaccinuri inainte sa se nasca Pavel, in timpul sarcinii. Dar si mai mult am citit dupa. Poate pentru a ma convige ca ma documentasem cu suficienta argumentatie de calitate si de incredere. A trebuit insa sa ‘scormonesc’ ceva mai mult dupa informatie, avand in vedere ca aspectele care ma interesau nu fac parte din propaganda uzuala.
Ma documentez non stop, imi face placere sa studiez, insa pe masura ce aflu si inteleg mai multe detalii, realizez cat de complexa este de fapt problema si cat de simplist este prezentata si abordata in practica de catre toate partile implicate.
Pentru mine, cea mai zguduitoare informatie a fost aceea ca vaccinurile nu protejeaza 100% impotriva unei boli si ca ele ofera imunitate doar temporar sau partial. Eram convinsa ca prin vaccinare te expui unor potentiale riscuri, dar obtii in schimb o imunizare 100%.
Referinte. Pentru capitolul de azi (Contaminarea vaccinurilor) si cel de maine (Ingredientele) am folosit materiale din 4 surse principale, toate in limba engleza (voi face referire in text la ele cu numere intre paranteze, la finalul fiecarui citat, dupa ordinea de mai jos):
1. Dr. Gerhard Buchwald MD, Vaccination – A business based on Fear (traducere in engleza din originalul in limba germana), Books on Demand GmbH, Norderstedt, Germany, 1995. Dr. Buchwald, originar din Germania a fost timp de 35 de ani consultat medical al Asociatiei pentru spirijinul persoanelor afectate de efecte adverse ale vaccinarii (Germania), iar cartea este rezultatul a 30 de ani de munca. Dr. Buchwald a adunat o colectie impresionanata de literatura de specialtate despre boli infectioase si vaccinare. Colectia include 50 de teze de doctorat si aproximativ 2500 de articole din publicatii de specialiate pe aceasta tema. Dr. Buchwald a analizat personal detaliile a peste 1000 de cazuri de persoane afectate de efecte secundare, iar pe unele dintre ele le-a prezentate in cartea sa, cu marturii si cu fotografii. La finalul acestui tratat exista o lista de 200 de lucrari publicate de dr. Buchwald si alta de 130 de seminarii si prelegeri pe tema vaccinarii tinute in lumea intreaga, precum si recomandari pentru alte 34 de carti.
2. Raportul Consiliului Medical International pe Probleme de Vaccinare (www.vaccinationcouncil.org, www.facebook.com/vaccinationcouncil) : Vaccinations – Get the Full Story, semnat si elaborat de 83 de doctori in medicina si domenii inrudite: pediatri, medici de familie, neurochirurgi, profesori de patologie, chimie, biologie si imunologie si care au efectuat lucrari independente de cercetare stiintifica, ale caror concluzii comune au fost cumulate in acest document.
3. Rapoarte ale unor experimentati doctori in medicina, publicate de catre Asociatia Foresight (http://www.foresight-preconception.org.uk/vaccines.aspx) la sectiunea The Truth about Vaccines.
4. Informatii de pe site-ul organizatiei The Informed Parent (www.informedparent.co.uk), “infiintata pentru a veni in intampinarea frustrarii si izolarii resimtite de parinti in eforturile lor de a gasi informatie despre vaccinare, in urma incertitudinilor legate de siguranta si eficacitatea acestei proceduri.” (traducere din brosura de prezentare a organizatiei)
II. Contaminarea vaccinurilor
“Unul dintre riscurile potentiale asociate cu productia si utilizarea produselor biologice (in vaccinuri, n.a.) este contaminarea virala. Aceasta contaminare poate avea loc in materialul sursa, adica sangele uman, tesuturi umane sau animale, sau introdus in procesul de fabricatie prin utilizarea serurilor animale … In vaccinurile comerciale produse pentru oameni, animale de casa sau animale agricole isi afla calea virusi seriosi, bacterii, … precum si proteine sau ADN inrudite cu cancerul sau provenind din animale… Astfel, ele pot introduce ADN-ul altor specii direct in sangele copiilor. Acest lucru este asemenator cu ingineria genetica, dar fara a fi sub control si avand consecinte necunoscute pe termen lung.” (3)
Cum se produc vaccinurile? Pentru a obtine productia de serie, virusul continut de vaccin trebuie reprodus in cantitati industriale. Virusii pot supravietui si se pot inmulti doar daca sunt introdusi in celule vii care ii hranesc (asta permite activitatea de reproducere virala). Din acest punct de vedere toti virusii pot fi priviti ca niste “paraziti”, cresc pe celule prelevate de la animale sau oameni. Pentru a supravietui, acestea la randul lor trebuie sa fie hranite si, de cele mai multe ori, este folosit un amestec care contine in mare parte ser de vitel, extras din sangele fetilor. “Acest produs poate purta multe tipuri de virusi de la bovine si este una dintre sursele primare de contaminare a vaccinurilor” (3). Pentru inmultirea virusilor se mai foloseste si metoda reproducerii lor direct in animale, in culturi de celule sau oua fertile de pui (1). O alta informatie furnizata de cercetatori este ca “celulele din embrioni este posibil sa reprezinte un stadiu de dezvoltare instabil din punct de vedere genetic, ceea ce le face in mod considerabil mult mai susceptibile la transformari maligne”. (3)
Dintre animalele folosite pentru productia diverselor vaccinuri (1, tabel pag 29):
| Variola | Vitel (piele), oaie (piele), iepure (ochi) |
| Tetanus | Cal |
| Tuberculoza | Vaca (uger) |
| Poliomielita | Maimuta (rinichi si testicole) |
| Rubeola | Iepure (rinichi) |
| Pojar | Caine, porcusor de guineea (rinichi), embrioni de pui, oua de prepelita Japoneza |
| Tuse convulsiva (whooping cough) | Soareci |
| Gripa | Embrioni de pui |
“Amestecarea directa a organelor si tesuturilor de animal cu sangele copilului aduce cu sine o varietate larga de virusi, bacterii , paraziti si alte materii care sunt continute in fluidele corpului si in tesuturi. Este imposibil sa purifici aceste tesuturi.” (3)
Dr. Buchner conchide ca prin vaccinare, impreuna cu convingerea ca se va obtine imunitate la boala, mai intra si o cantitate de agenti patogeni care reprezinta multiplul a ceea ce un copil ar fi ingerat in mod natural in timpul unei infectii reale.
In discursul sau tinut cu ocazia sarbatoririi Zilei Mondiale a Sanatatii, pe 6 aprilie 1965, de catre Guvernul Federal al Germaniei, prof. Herrlich (directorul de la vremea aceea al Institutului de Vaccinare din Munchen) a atentionat asupra efectelor vaccinarii excesive: “Daca ar fi sa luam in considerare cumulul de masuri de protectie: vaccinarea contra variolei, tuberculozei, difteriei, tusei convulsive, tetanus, polio, si sa adaugam la acestea repetarea vaccinarilor, am putea pe buna dreptate sa ne intrebam daca o astfel de acumulare de injectii si incorporarea lor in organismele copiilor poate fi acomodata fara a face rau …”. Tot el asigura apoi ca “… experienta ne-a invatat ca vaccinurile disponibile azi, pot fi tolerate de organismele sanatoase fara a cauza vreun prejudiciu.” (3)
Inchei pentru azi reiterand demersul si mesajul meu: acces la informatie care sa favorizeze intelegerea si sa dea confortul unei alegeri documentate. Nu dau sfaturi medicale, nu sfatuiesc pro sau contra vaccinarii, este o decizie personala.
“Vaccination should be no one’s business but your own!”
… va urma …