Retete din vacanta (I): cum pastram afinele

Are sau nu o mama vacanta? 🙂 Inainte sa fiu mama celor 2P, Petru si pe Pavel, gandeam ca mamele aflate in concediu de maternitate sunt de fapt intr-o luuunga vacanta… Imi dau seama abia acum de cate erori de evaluare legate de maternitate am facut pana sa devin mama…

A fi mama e un job in toata regula. Este de fapt un cumul de joburi in care nu ai pe cine sa atentionezi ca esti overloaded, adica incarcat peste masura. 🙂 Esti mama, educator, bucatar, nutritionist, psiholog, specialist in prim ajutor si urgente, supraveghetor, jucarie (si inca una foarte ravnita) 🙂 , animator si pe toate le faci dezinteresat, cu dorinta de perfectiune. E si un job de la care nu te poti invoi (ca esti obosit, ai altceva de facut sau nu te simti bine) si nici nu iti poti lua concediu. 🙂 Din acest motiv va tot “bat la cap” sa aveti grija in egala masura si de sanatatea voastra, pe langa cea a copiilor. Si cu toate astea … am fost in vacanta! Da, da, da, de asta am lipsit de pe site in ultima vreme. Pai cum vacanta, daca tocmai am stabilit ca nu se poate lua concediu de la jobul de mama? 🙂 Solutie simpla, cel putin pentru noi: la fel ca multi alti parinti, nu putem concepe vacantele FARA copii. Ba din contra. Asa incat “vacanta” se numeste orice ocazie cand suntem impreuna, toti patru. Doar toti patru! Nu ne putem bucura altfel de clipele libere, indiferent ca sunt multe sau putine.

Am reusit sa ne retragem pentru cateva zile cu baietii intr-un colt de tara care – explorat cu privirea de pe prispa racoroasa, in linistea si arsita amiezii – ma duce de fiecare data cu gandul la atmosfera romanelor si a povestirilor despre satul romanesc … la literatura copilariei si a adolescentei … Un loc cu brazi inalti de 20 de metri, cu rau limpede pe sub fereastra, cu tufe bogate de fructe de padure, cu codobaturi si pitigoi la streasina casei, cu miros amestecat de rasina de brad, fan proaspat cosit si paine neagra autentica, coapta pe vatra, cu vulpi si iepuri, cu caprioare si ursi, cu flori de colt si multi licurici.

Un loc lipsit de “Pavel, atentie! Pavel, nu e voie! Pavel, ai grija!”. Libertate cu duiumul la inspectat in picioarele goale, de dimineata pana seara, fiecare coltisor din natura …

… la scaldat in raul rece (oh nu, nu racim, ci ne calim), la drumetii, la colectionat bete, la studiat vietati de toate marimile si felurile … ce mai, o tabara National Geografic 🙂 in care Pavel a invatat despre natura. Despre toate intamplarile astea o sa va povestim in imagini, in postarile viitoare. A fost ceva in genul emisunilor regretatului si atat de indragitului Steve Irwin (Crocodile Hunter).

Nu a lipsit bineinteles nici miscarea in aer liber, stim ca este un prieten al organismelor sanatoase si rezistente. La acest capitol Pavel a fost entuziasmat de drumetii pe care s-a ambitionat sa le faca singur, cu piciorusele lui puternice de 1 an si jumatate si de figura cu statul in cap, o provocare careia se antreneaza zilnic sa ii faca fata :).  Cat despre Petru, ce sa zic? La doua luni si jumatate, a dormit la soare si aer curat si a crescut ca Fat Frumos, de nu mai incape in carucior …

Iar mama … eeeh, mama a fost din nou rasfatata printre atatia baieti si voci vesele … si inspirata fiind, a inventat si gatit multe, multe bunatati, sub priviri curioase de fluturi gratiosi …

Incepem serialul “Retete din vacanta” cu un sfat fulger: au aparut afinele si coacazele rosii. Faceti o cura si provizii pentru iarna! Alaturi de macese si catina, despre care vom vorbi in septembrie, sunt un soldat fidel in slujba consolidarii sistemului imunitar. Pline de vitamine si antioxidanti, protejeaza impotriva infectiilor si au efect antiinflamator.

Am intalnit azi o mama care mi-a marturisit deceptionata cum copilasul in varsta de 2 ani si jumatate raceste in fiecare luna de cand avea 1 an si jumatate, si tot in fiecare luna ia antibiotice. I-am povestit despre cura cu suc de macese si afine si a surprins-o curajul de a-i da lui Pavel fructe de padure sau capsuni mai devreme de 3 ani (datorita potentialului alergen – care se manifesta doar daca avem sistemul limfatic facut praf, stagnant, concestionat, ceea ce Dr. Robert Morse numeste “acidoza limfatica”). Inca o data va incurajez sa aveti simtul realitatii, sa va urmati intuitia materna si sa aplicati logica bunului simt, pana la urma diversificarea nu este o chestiune atat de complicata pe cat pare. Pentru incurajare, citeste cartea mea, cu prefata de Dr. Sorina Soescu: Diversificarea, pur si simplu, o poti comanda AICI.

Diversificarea alimentatiei cere rabdare si vigilenta (nu frica!) in urmarirea evolutiei copilului atunci cand introducem alimente noi: administram cantitati foarte mici, eventual diluat (daca e vorba de suc sau lapte vegetal) si progresiv, urmarind starea generala si posibilele reactii. Si fara sa uitam sa avem un gand bun la Dumnezeu pentru a binecuvanta mancarea si pe cei ce gusta din ea. Deci la intrebarea cand si cum se pot da fructe de padure, raspunsul este de la 8-9 luni, sub forma de suc proaspat stors si strecurat prin tifon dublu sau triplu sau prin vata. In prima faza se poate da, diluat cu apa, proportie 1:3, 1:2 rspectiv 1:1. De la 18 luni se poate servi si ca atare, sub forma de fructe proaspete de sezon, cate 1-2 linguri.  Si inca o data, nu uitati regulile de baza in administrarea ORICARUI aliment nou, va rog cititi cartea mea si articolele de pe site de de la categoria Diversificare.

Am cumparat 5 kg de afine a caror soarta a fost asta:

– 1kg stau frumos la frigider (fara zahar, nici chiar brun!!!) si le mancam ca atare la micul dejun cu paine neagra (cine se simte mai bine fara sa combine cereale cu fructe, le poate manca separat, desigur) si putina miere, cat sa faca priza.

– 1/2 kg au ajuns sirop: 1 parte afine si 1 parte miere, se dau la blender, se pun in sticle si se consuma diluat cu apa (de regula 3 linguri, adica 30 ml, la 1 pahar de 200 ml apa plata, bineinteles). De data aceasta cand spun “parte”, ma refer la parte de greutate, nu de volum. Adica 1/2 kg afine – 1/2 kg miere, samd. Parte de volum inseamna 1 cana afine – 1 cana miere, 1 borcan afine – 1 borcan identic miere. Se pastreaza cel mai bine in beci de lut, sub pamant, daca nu la lada frigorifica cu temperatura constanta de +1 grad. Si daca nu si nu, atunci ne descurcam cu ce avem si apelam la frigider.

– 1/2 kg conservate la rece in miere: 1 parte afine si 4 parti miere (parti de greutate, din nou). Afinele se spala, se curata de codite si frunzulite si se pun intr-un borcan. Peste ele se toarna mierea. Borcanul se infasoara in hartie inchisa la culoare si se lasa la loc uscat 6 saptamani. Dupa acest timp se scot usor afinele cu o spumiera, se pun in alt borcan, iar peste ele se toarna mierea in care au fost macerate, asa incat sa fie bine acoperite. Se leaga cu celofan si se pastreaza la loc racoros si uscat.

Pastrare: cea mai buna metoda de pastrare pentru legume, fructe, siropuri sau conserve in genul celor de sus este o pivnita sau o lada frigorifica cu temperatura de +1 grad Celsius. Cand spun “buna” ma refer la buna pentru proprietatile acestor alimente, asa incat sa reprezinte o hrana cat mai vie pentru noi ulterior si sa ne fie si medicamente; dar buna si ca durata de conservare – pot sta bine mersi si 1 an. Eu sunt in cautarea unei solutii prin care sa imi adaptez termostatul de la congelator, asa incat sa incalzezsca pana la + 1 grad si sa renunt la congelare. Incet, incet ma straduiesc sa fac tranzitia catre o dieta cat mai bogata in enzime si am sa va spun pe parcurs cum evolueaza acest proiect.

– 3 kg stau frumos la congelator si asteapta sa ne sara in ajutor la iarna, cand gripa si raceala bantuie prin cartier…

… va urma …