Alaptam, dar ce mancam?

Articol publicat pe 8 iunie 2011

Am tot zis sa scriu despre miturile legate de perioada alaptarii. Pana ajung sa dezvolt pe larg subiectul, vreau sa desfiintez azi unul foarte vehiculat si anume: “Fara cruditati in timpul alaptarii, fara fructe, fara legume, fara paine intregrala, fara leguminoase etc, etc ca fac colici. Doar gratarel din piept de pui, cu paine si salata.” Ca si in cazul deciziilor legate de alte actiuni ce vizeza sanatatea, nu impun nici o cale anume de urmat, ci fac un indemn la logica si rationalitate. Inainte de a elimina in mod automat aceste valoroase grupe de alimente din meniu, sa ne informam cat mai complet.

Personal, in cazul ambilor copii, pe perioada alaptarii am urmat cu succes un singur sfat, de la persoane competente in domeniu: orice este permis, atat timp cat nu face rau mamei sau copilului. Inclusiv ceapa si usturoi, da! Nu este vreo teorie inventata de mine sau de vreo mama iresponsabila. Este o abordare logica. Mai precis, e logic ca alimente combinate incorect sa fermenteze si/sau sa dea reactii in consecinta. Anul acesta, la plecarea din maternitatea din Austria (caci aici s-a nascut al doilea copil), am primit un ghid al mamei si m-am bucurat sa vad aceeasi recomandare la capitolul “Nutritia mamei in perioada alaptarii”: Puteti manca orice (aliment sanatos, se subintelege) atata timp cat dvstra si copilul tolerati. In privinta alimentelor despre care se crede ca provoaca colici sfatul este: “Nu le eliminati din meniu in mod automat! Mancati cate o portie mica si observati reactiile dvstra si ale copilului”. Daca vreti este exact acelasi gen de abordare ca si in cazul diversificarii hranei bebelusului incepand cu varsta de 6 luni: introducem progresiv, in cantitati moderate (de proba) alimente noi, de preferat cate unul pe zi, pentru a putea identifica si izola problema in cazul unor reactii nedorite (alergii, colici). Mai multe detalii despre cum sa diversificati alimentatia relaxat, in careta mea Diversificarea, pur si simplu cu prefata de dr. Sorina Soescu.

Spun totusi ca trebuie sa utilizam pe langa logica si rationalitatea, si mesajele corpului nostru, si cele transmise de corpul bebelusului. Experienta personala mi-a aratat ca organismul poate reactiona diferit dupa nastere. La primul copil nu am putut manca timp de 6 saptamani decat fierturi de cereale si lapte de migdale. Aproape orice aliment imi provoca crampe severe. Dupa 6 sapatamani, treptat am reusit sa revin la dieta obisnuita, fara sa cauzez problemele bebelusului sau mie. La al doilea copil, adica in prezent, am mancat din prima zi, fara probleme, absolut orice. Atentie, “ORICE” adica orice mancam si inainte, cititi AICI.

Recomandarea medicilor (conform ghidului pe care l-am primit anul acesta si a doctorilor care ma calauzesc) este de a nu omite din meniul zilnic urmatoarele:
– cereale integrale fara gluten (mei, hrisca, quinoa, ovaz) sub forma de fulgi de cereale (fara zahar), terciuri de cereale, orez, paste, mamaliga.
– min 2 cani legume (3 portii de legume si salata) din care neaparat: cortof, morcov, spanac (eu nu pot renunta la celebrele bruschette cu morcovi).
– min 1,5 cani fructe  (2 fructe) din care neaparat cele f bogate in vitamina C: mere, pere, banane, pepene, piersici, nectarine, struguri, kiwi, portocala, cateva capsuni (eu am mancat la Pavel 1 kg de capsuni si in mod evident a reactionat! Cu Petru mananc cate un bol de capsuni odata si nu au aparut nici un fel de reactii.
– proteine
– 2 cani lapte vegetal
– 2 cani supa concentrata de legume
– 2 linguri de grasimi vegetale: nuci, seminte, ulei de masline presat la rece, 1 avocado, etc
– eu nu consum, dar in ceea ce priveste ouale si carnea, recomandarea maternitatii era de max 3 ori pe saptamana si nu combinata cu carbohidrati, ci cu salata si/sau legume crude.

Concluzie:

1. Nu va privati de nutrientii din alimentele de origine vegetala, mai ales in stare de hrana vie si cele nerafinate, decat daca ati observat ca va provoaca reactii nedorite voua sau copiilor. Urmarirea reactiilor organismului si adaptarea meniului in functie de acestea este o abordare mai logica si fireasca, decat aplicarea orbeasca a sfatului de eliminare din meniu a principalelor surse de vitamine si minerale. 

2. Introduceti in meniu alimentele banuite ca ar da probleme, in mod treptat si in cantitati moderate, de preferat cate unul pe zi. Eu am primit a doua zi dupa nastere 1 jumatate de mar si 1 jumatate de para la mic dejun (pe langa cereale integrale). Iar la pranz am primit mamaliga gratinata cu branza si rosii. In fiecare zi aveam o salata de legume proaspete: rosii, ardei, sfecla … Am incercat si varza, a mers fara probleme.

3. Luati decizii curajoase bazate pe logica, pe rationalitate si pe intuitie, nu pe parerile celor din jur. Fiecare organism este unic, adevarul cu ce fce bine si ce nu sta in fiecare organism.

Oricare dintre retetele postate pana in prezent pe acest blog poate fi cu incredere incercata de mame care alapteaza. Dar cea mai valoroasa ramane supa clara de zarzavaturi, reteta este in cartea mea Simplu2, dar si pe blog.

Enumar aici alte cateva idei de meniu, pe care le gasiti deja postate si grupate la categoria “Jurnal de bucatarie” sau pe care urmeaza sa le postez in zilele ce vin: bruschette cu morcov, salata de orez sau de quinoa, voinicel si voinicut, mamaliga cu branza sau smantana vegetala (facuta de mine, nu procesate din supermarket), bruschette de cartofi cu pasta de avocado si masline, floricel, mazare noua, risotto vegetarian, tarta cu visine, tarta cu mei si roscove, lactate de soia, ciorbita de loboda, urzici/stevie la cuptor.

Consider alaptarea una dintre cele mai emotionante experiente din timpul maternitatii, o “transfuzie de dragoste” intre mine si copii. Voi continua sa scriu pe aceasta tema nu atat pentru ca laptele de mama realizeaza o nutritie perfecta, ci mai aels pentru ca vine cu un ingredient inegalabil si uneori neluat in considerare indeajuns: DRAGOSTEA DE MAMA.