Am dat lovitura: ciocolata la discretie!

Cand un copil cere ceva dulce, ce i se raspunde cel mai des? “Nuuu! Dulciurile nu sunt mancare!” sau “Primesti si desert, dar numai dupa ce mananci mancare!”.

Legat de cele de mai sus, cateva observatii:

1. Exista dulciuri sanatoase si mai ales hrănitoare. V-ati gandit vreodata ca ati putea oferi chiar pe post de masa perfect echilibrata ca aport nutritiv, o prajitura sau chiar cio-co-la-ta? 🙂 Imaginati-va cum ar fi sa le puteti oferi copiilor ciocolata la discretie, fara teama ca devin agitati sau ca nu se hranesc. Despre asta e in reteta de azi.

Scopul si moderatia sa ne insoteasca insa si atunci cand e vorba de dulciuri sanatoase, pentru a nu le transforma din sanatoase in nesanatoase.

2. Ca tactica de a cointeresa copii si la alt fel de mancare decat dulce, oferirea  desertului in mod conditionat “dupa ce mananci tot” sau “dupa ce mananci macar putin”, este eronata si are efect opus: in loc sa se ataseze de mancare, copiii vor ajunge sa o urasca, deoarece este cea care ii desparte de ciocolata sau alte bunatati care le aduc ”bucurie”.

3. Desertul, chiar si sanatos nu trebuie servit sub nici o forma,  dupa masa. Nici la copii, nici la adulti. In plus, nu se combina niciodata dulce cu sarat si  legume cu fructe. Despre combinatii gasiti trimiteri la rubricile Intrebari frecvente sau Educatie Alimentara.

Pentru imunitate puternica avem nevoie mai putin de suplimente si mai mult de digestie impecabila, in urma careia:
(1) nutrientii (proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine, minerale, enzime) sa fie absorbiti, asimilati si utilizati,
(2) detoxifierea organismului sa se produca continuu prin tipul de alimente consumate,
(3) echilibrul pH-ului (pe care un numar din ce in ce mai mare de studii il asociaza cu sanatatea, tineretea si longevitatea) sa fie mentinut.

Combinatiile nepotrivite, mai ales dulce – sarat, impiedica cele de mai sus, duc la formarea unui mediu extrem de acid in interiorul corpului, facandu-l susceptibil la ”boala” si degenerare.

4. Principalul argument adus de sustinatorii consumului de cafea si cacao este ca ambele au un puternic efect antioxidant. E drept, dar au si efecte nocive pe masura, mai ales asupra sistemului nervos. Iar aportul de antioxidanti poate fi la fel de bine asigurat, ba chiar mai bine, de fructe si legume colorate, in special in rosu si violet. E vorba de flavonoide – sistemul imunitar al plantelor si cu efect antitumoral, va mai amintiti, am scris aici?.

Ca fost consumator “en- gross” de cafea, pot face in mod obiectiv comparatia inainte si dupa si indraznesc sa recomand oricui sa o evite sau sa o lase si sa nu se mai uite niciodata inapoi. “Eee, pana acum ne-a batut aproposuri cu carnea, lactatele si vaccinurie, acum se leaga si de cafea!”. Daca va surprindeti reactionand asa in timp ce cititi, nu uitati ce am scris de multe ori: blogul asta nu e pentru a convinge. E pentru a informa, a construi si a imputernici. Nu exista obligativitate. Alegerile va apartin.

Revenind deci la cafea si cacao, cunosc cat de dificila e renuntarea. Pentru mine a fost cea mai dificila. Deci nu va vorbesc din tribune, in timp ce voi jucati in teren. Nu, am fost si eu jucator si sunt inca, sunt coechipierul vostru si va strig ca un partener din teren, in timpul jocului: exista inlocuitori care sunt  – culmea! – nu doar inofensivi, dar si nutritivi!

Am sintetizat cateva informatii, din notitele mele de la orele de educatie medicala si culinara ale dr. Laza, din cartile “Sanatate pentru milioane”, autor Pasquale Lemmo si “Pentru ce atat de bolnavi?”, autor Mariana Ghezzo, precum si din observatiile personale inainte si dupa consumul de cafea si cacao. Pe langa vointa si puterea pe care Dumnezeu mi le-a dat ca sa pot renunta la ele pe loc, am muncit sa cunosc cat mai mult, iar datele de mai jos + felul in care m-am simti dupa ce am renuntat la ele, m-au convins ca decizia va fi definitiva.

***

COFEINA SI SANATATEA

Multi folosesc cafeaua, ciocolata, ceaiul negru, bauturile pe baza de cola ca mijloc de a combate oboseala, a obtine energie si o iluzorie senzatie de buna dispozitie; energia initiala insa se transforma in depresie. Nu in ultimul rand, impedica senzatia de oboseala, neutralizand in acest fel semnalul natural de averizare al organismului si garantia de protectie a sanatatii. Toate par ca ajuta si stimuleaza. Ceea ce pare a fi energie e doar excitare nervoasa. Doar primul efect e de buna dispozitie: nervii stomacului sunt excitati, transmit creierului si acesta mareste activitatea cardiaca si da o energie de scurta durata intregului organism. De aceea se presupune ca ne face bine un ceai negru, o cafea, o bucata de ciocolata. Sistemul nervos insa –  fiind excitat – imprumuta putere din resursele ce urmau sa fie folosite in viitor, consuma din viitor. Asa incat temporara inviorare a organismului este urmata de depresie, dupa ce stimulentul si-a pierdut forta, depresie a carei marime este direct proportionala cu masura in care aceste stimulente au “inviorat”. Va propun urmatoarea analogie: efectul cofeinei asupra sistemului nervos (de care depinde si buna functionare a sistemului imunitar) este ca al biciului asupra unui cal. De fiecare data cand primeste un bici, calul trage cu putere, dar puterea lui nu vine dintr-o mana de ovaz, ci din frica de durerea cauzata de bici. Stapanul, fericit ca poate mana calul, continua sa il loveasca, in loc sa il hraneasca corect. Bineinteles, la un moment dat bietul calut, va ceda, ca si sistemul nostru nervos. Iar de aici un intreg cortegiu de boli si suferinte …

In general toate produsele pe baza de cafea sau cacao, mai ales cele obtinute industrial, contin zahar (sau, mai rau, indulcitori sau miere prelucrata termic – ambele cancerigene). Ca tacamul sa fie concret, va spun si ca zaharul, mai ales cel rafinat, este un hot. El fura rezervere de vitamina B in procesul de metabolizare, iar complexul de vitamine B este considerat printre altele,  “hrana creierului”. Acest argument m-a facut sa renunt definitiv la dulciuri pe baza de zahar. Si am vazut diferenta aproape de neimaginat in starea de spirit si in sanatate.

Motive pentru a nu ingera cofeina (teina in ceai sau teobromina in cacao):

1. Afecteaza creierul
2. Prejudiciaza somnul
3. Influenteaza centrul respirator , ceea ce cauzeaza probleme emotionale evidente in sindroame ce ating sistemul nervos
4. Produce iritatie nervoasa
5. Produce agitatie emotionala
6. Dreneaza energia si este aliment cu valoare nutritiva zero
7. Disipa zaharul in sange pentru ca dreneaza rezervele de zahar din ficat.
8. Genereaza tensiune continua
9. Perturba pancreasul
10. Formeaza acidul uric
11. Perturba inima

Ce va propun? Pudra de roscove (carob), obtinuta prin macinarea fructelor deshidratate.

Arata, are miros si gust aproape identic cu pudra de cacao si poate fi folosita cu succes ca inlocuitor in orice preparat. Pentru copii este o binefacere, iar pentru parinti o eliberare de griji. Ca orice aliment natural, este si un medicament: e folosita cu succes pentru a trata diareea la copii. Nu va temeti, asta nu inseamna ca roscovele, ca parte dintr-o dieta echilibrata, constipa. Fac si precizarea asta pentru ca zile trecute mi-a spus cineva ca a citit cu interes articolul despre afine si mai, mai ca ar fi fost bucuros sa ii dea copilului suc de afine, dar nu ii da, pentru ca stie ca afinele constipa. Fara griji. Una e tratamentul, cura, alta e alimentatia.

***

CIOCOLATA “Bounty”

Reteta asta era planuita sa fie altceva, de fapt:). Auzisem de mult ca avocado poate fi folosit cu succes pe post de unt si in preparate dulci, insa nu mi-l puteam imagina altfel decat in cele sarate. Saptamana trecuta m-am luat la tranta cu paradigmele ce ma bantuie si, dupa ce a adormit restul echipei, am facut isprava de mai sus. Adica asa cum am scris la inceput: am dat lovitura! 🙂 Atat de incantata am fost de ce a iesit, incat voiam sa ii trezesc pe toti sa guste. Mi-a fost greu sa astept pana dimineata, dar a meritat! Baietii mei (ca acum am casa plina de ei, deh 🙂 ) au spus ca pot fi acuzata de crima, pentru ca e … mortala :)!

Ingrediente: 1 avocado bine copt (ca sa fiu sigura, le cumpar crude, tari adica si le pun intr-o punga de hartie impreuna cu o banana sa se coaca. Am invatat trucul asta de la Jamie Oliver si functioneaza! 🙂 Cand le cumparam gata coapte, de cele mai multe ori erau deja stricate, asa ca m-am bucurat sa invat asta) se paseaza cu furculita si se amesteca treptat cu 6 lingurite pudra roscove (ulterior, daca o vreti mai amaruie, puteti sa mai adaugati), 4 lingurite miere, 1 lingurita praf de vanilie naturala, 4 lingurite unt (sau ulei, e fix acelasi lucru) de cocos. Separat, se pun la inmuiat timp de 30 minute, in putina apa indulcita cu miere 2 linguri de cocos razuit.

Cam migalos, dar merita, modul de aranjare: pe o folie de plastic care e folosita pentru a tine alimentele proaspete, sau pe o foaie de hartie de copt, se presara cocos razuit. Se aseaza cu o lingura, in forma de dreptunghi, cu latimea de aprox 5-7 cm, compozitia din avocado si pudra de roscove, in strat de 0,5 cm grosime. Se pune deasupra, pe mijloc, longitudinal, cocosul rehidrat si modelat sub forma unui baton de lungimea dreptunghiului de ciocolata. Se unesc apoi cu grija cele doua capete ale foliei de plastic, asa incat sa rezulte un rulou, ca in fotografia de mai sus. Se pune la congelator 1 -2 ore, pana se intareste suficient ca sa poata fi taiata felioare grose de 1 cm. Se aseaza frumos (cum altfel ? :)) pe o farfurie si se servesc ca bomboane. Ce ramane (daca ramane) se pune din nou la congelator, ca sa nu se topeasca. Untul de cocos la caldura devine ulei, la rece se face unt.

O alta varianta, este CIOCOLATA CU MARZIPAN. Gasiti o reteta mai rafinata de marzipan si in cartea mea Simplu2.

Idem ciocolata cu cocos, doar ca umplutura va fi din 3 linguri de migdale (fara coaja, pentru aspect galbui; se poate si cu coaja, doar ca marzipanul nu va fi galbui, ci pestrit 🙂 ) macinate pana devin faina si se lipesc de peretii rasnitei (dar nu mai mult de 2 minute in continuu). Sau daca aveti rabdare, pisate in mojar (am vazut eu un documentar despre bucataria medievala si asa se facea marzipanul). Se picura miere, pana cand compozitia devine ca o plastelina. Se modeleaza sub forma de baton si se repeta operatiunea.

Continutul acestor ciocolate le face sa fie veritabile alimente sanatoase, nu o placere interzisa pentru copii si o grija pentru parinti. Pentru mine migdalele sunt niste zane bune, salvatoare. Le ador. Atat de mult incat Calin mi-a daruit acum cativa ani, un pui de migdal. L-am plantat, in fiecare primavara e toaletat de baieti …

si toamna ne rasplateste cu o recolta consistenta …

… prezentata cu mandrie de cel ingrijitorul migdalului 🙂