Lakes sunt un fel de pârjoale subțiri, dar neprăjite. De 16 ani n-am mai prăjit ulei. Și nici n-am mâncat prăjeli. Rețeta originală este pe siteul Centrului T. Colin Campbell pentru Studii în Nutriție. Am adaptat-o să corespundă cu principiile mele legate de cruțarea și eficientizarea sistemului digestiv.
Folosiți pentru amestecat doar ustensile de lemn, ceramică sau silicon. Nu metal, schimbă teribil gustul mâncării.
Pas 1
8 cartofi medii fierți aproape pe jumătate (deci nefăcuți complet)
Se rad pe răzătoarea mare.
Pas 2
2 linguri de semințe de in se macină făină și se amestecă cu 5 linguri de apă. Se lasă 10 minute la frigider să se ”îngroașe”. Asta se numește ”ou de in”. Avem deci 2 ouă de in.
Pas 3
2 morcovi mari
1 ceapa mare
3 căței de usturoi
sare neiodată
un praf de piper
o legătură de mărar
(puteți folosi și alte condimente, după gustul vostru)
Se toacă mărunt la blender (ideal cu lama în formă de S sau la alt tip de blender, dar cu atenție la viteză, să nu ajungă piure). Dacă nu aveți blender, atunci se rad pe răzătoarea mică.
Pas 4 (opțional)
Eu am sărit pasul ăsta, e ca și când aș combina pâine cu cartofi, iese o bolboroseală de toată frumusețea. Autotrii spun că astfel se leagă mai bine compoziția. Probați și voi și vedeți cum vă cade. Eu nu am avut chef de experimente, că am făcut destule în 50 de ani! 😉
50 gr fulgi de ovăz se macină făină la blender sau la mașina de râșnit cafea.
Pas 5
Se amestecă ușor într-un bol de lut sau de ceramică toate ingredientele de la Pas 1,2, 3 si 4 (dacă vreți și făina de ovăz)
Se presează între palme, se fac cât mai subțiri, se coc la 170 de grade, aprox 10 min pe o parte, 10 min pe cealaltă de 2 ori, deci 20 min în total, până se rumenesc. Vedeți și voi cum e cuptorul fiecăruia, poate nu e nevoie de atât timp sau poate e nevoie de puțin mai mult.
Dupa ce sunt coapte se stropesc cu ulei de măsline (eu am într-o sticlă cu pulverizator, este excelent și ca dozare), se servesc cu rocola masată cu aceto balsamico (sau lămâie) și puțin ulei de măsline. Dacă aveți suprarenale leșinate și simțiți nevoia de sare și la rucola, puneți, dar cu mare zgârcenie.
Dar ce are sarea ”rău”? Eh, citiți capitolul ”Un strop de precauție” din cartea mea Diversificarea, pur și simplu, AICI.
Poftă bună, împreună!