“Diversificare” este – pe scurt – termenul cu care ne referim la diversificarea alimentatiei pentru sugari. Ca regula generala ea incepe de la 6 luni si presupune introducerea progresiva a altor alimente prin inlocuirea partiala sau totala a meselor de lapte (matern sau formula). Sunt situatii si nevoi speciale cand poate incepe mai devreme, chiar de la 4 luni. Aici vreau insa sa fac o precizare: decizia de a descuraja direct sau indirect alaptarea si de a forta diversificarea mai devreme de 6 luni este violenta si nemiloasa, cel putin pentru noul nascut. Ma refer mai exact la situatia in care diversificarea timpurie e cauzata de promovarea unui mit (inca unul din miturile legate de perioada alaptarii) si anume: “Laptele matern nu (mai) este suficient de hranitor pentru copil, deci e nevoie de completare sau masa integrala cu formula (lapte praf)”. Orice pediatru cu suflet v-ar spune ca acest lucru nu este adevarat. Laptele matern este un aliment complet si furnizeaza toti nutrientii necesari pentru primele luni de viata. In continuare, de la 6 la 12 luni acopera 50% sau mai mult din necesarul de nutrienti si pana la 30% in al doilea an de viata. (Raportul pentru Nutritie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii)
Motivul principal pentru care incepe diversificarea la 6 luni nu are neaparat legatura cu calitatea, adica cu valoarea lui nutritiva, ci cu cantitatea, adica cu faptul ca nu mai acopera necesarul de hrana pentru toate mesele de peste zi. (Intr-o postare viitoare voi explica impreuna cu un medic de specialitate si erorile din cauza carora multe mame ajung sa nu mai aiba sau chiar sa “piarda” laptele).
Promovarea unor astfel de mituri si diversificarea fortata inainte de 6 luni pune bunastarea mamei si a copilului mai prejos de comoditate si interese financiare. Propaganda si publicitatea excesiva care reprezinta interesele a numeroase concerne sau industrii, ne consuma resursele de toate tipurile, incepand de la cele financiare, pana la cele de sanatate. Dau un singur exemplu: formulelor de lapte pentru sugari nu numai ca le lipsesc multe componente esentiale (anticorpi, enzime), dar contin E-uri si elemente nocive, precum aluminiu, despre ale carui efecte asupra sanatatii am scris in articolul “Capcanele alimentatiei – Aluminiul”. In cartea “Noua carte neagra a firmelor de marca” (Das neue Scwarzbuch Markenfirmen, die Machenschaften der Weltkinzerne, Klaus Werner & Hans Weiss, Franz Deuticke Verlagsgesellschaft mbH, Wien- Frankfurt/Main 2003, pag 360), aici si aici apar acuzatii si dezvaluiri referitoare la incalcarea de catre multinationale cunoscute (producatoare de mancare pentru copii sau de biberoane si tetine) a reglementarilor de desfacere pe piata a hranei pentru sugari si copii, inclusiv a substitutelor pentru laptele matern.
Cu ce?
Am intalnit doua scoli de gandire, pe ambele le respect. Pe prima am aplicat-o cu Pavel, pe a doua o voi incerca cu Petru.
Prima recomanda inceperea cu fructe, a doua recomanda inceperea cu legume (pe rationamentul ca fructele sunt dulci si de aceea copilul le va accepta aproape automat; preferinta pentru dulce insa ii poate crea copilului dificultati in acceptarea legumelor care nu sunt la fel de dulci …). Pare logic, eu nu am mers pe varianta asta, deoarece am aflat de ea dupa ce incepusem deja diversificarea dupa prima metoda si nu am vrut sa il bulversez pe Pavel. Desi nu am avut nici un fel de probleme in acceptarea legumelor din partea lui Pavel, ma gandesc ca pentru Petru sa testez a doua metoda, si pentru a putea impartasi ulterior celor interesati, din experienta personala.
Apropos de acceptarea legumelor de catre copii. Un lucru pe care am sa vi-l reamintesc de cate ori am ocazia, pe care l-am probat zilnic si m-am convins ca este o reteta de succes este ca noi, ca parinti, posedam cea mai eficienta metoda prin care ii putem educa pe copiii nostri: exemplul personal, propriul comportament. Daca ne vad mancand regulat si in mod sincer cu placere (copii detesta sa fie pacaliti, manipulati) alimente sanatoase, vor manca si ei, fara sa le impunem acest lucru. Lui Pavel de exemplu nu i-au placut rosiile (romanesti, fireste) cand i le-am oferit anul trecut, pe la 8 luni. L-am lasat, dar noi am continuat sa mancam in fata lui. Anul asta, cand a vazut salata noastra pe masa, a cerut singur. Cu cat cresc, cu atat vor sa fie mai mult ca oamenii mari, deci strategia exemplului personal va fi de succes. Nu-i asa ca e aproape bizar ca ne traim copilaria aspirand sa devenim cat mai repede adulti, iar atunci cand lucrul asta se intampla, tanjim dupa copilarie? … 🙂
Revenind la diversificare. Regulile la care am facut de mai multe ori referire in articolele si comentariile de pana acum si pe care le voi centraliza din nou. Le-am invatat de la dr. Laza si sunt valabile atat pentru diversificarea alimentatiei sugarilor, cat si pentru mamele care alapteaza. Le veti intalni in scrierile mele si am vazut ca au fost preluate si de alte persoane care activeaza in domeniu, sub numele REGULA DIVERSIFICARII sau REGULA ALIMENTULUI NOU INTRODUS:
1. Orice aliment nou se introduce treptat, tatonand toleranta digestiva a bebelusului si urmarind starea generala a acestuia. Se incepe cu o lingurita timp de 2-3 zile, daca nu sunt nici un fel de reactii suspecte, se mareste cantitatea progresiv, tot in etape de 2-3 zile, pana cand se ajunge la inlocuirea intregii mese de lapte sau la cantitatea dorita pentru reteta (in cazul in care acest aliment nou este al doilea sau al treilea aliment nou introdus in meniu. De exemplu: copilul a mancat o saptamana morcov si trece la combinatia morcov + cartof, sau morcov+cartof + dovlecel. In acest caz, cartoful si dovlecelul sunt al doilea, respectiv al treilea aliment nou si se administreaza dupa aceeasi regula).
2. Se da un singur aliment nou odata, pentru a putea identifica, izola si anula usor cauza in cazul unor reactii alergice sau tulburari digestive.
3. Alimentele noi se introduc la distanta de cel putin 3 zile unul dupa altul.
Si inca doua reguli sintetizate din cartea “Copilul Vegetarian”, a Elenei Pridie:
4. Alimentul nou se administreaza primul, inaintea celui cu care copilul era deja obisnuit, pentru ca sugarul este flamand si probabilitatea de a-l respinge datorita nefamilarizarii cu gustul este mai mica.
5. Orice aliment nou, indiferent ca este lichid sau solid, se administreaza numai cu lingurita, ceea ce va ajuta copilul sa deosebeasca ceea ce mananca si trebuie mestecat, de ceea ce bea.
“Daca se respecta aceste reguli, atunci cand copilul va fi intarcat, el va sti sa mestece bine mancarea (nu o va infuleca, ceea ce ar dauna extrem de mult digestiei pe tot parcursul vietii) si de asemenea va fi obisnuit sa bea apa numai intre mese. Aceste doua obiceiuri alimentare, statornicite inca din primul an de viata sunt esentiale pentru sanatate. De asemenea, gruparea alimentelor intr-un mod anume la fiecare masa va aseza baza pentru o buna alimentatie pentru toata viata. Rolul mamei este esential in aceasta perioada, iar eforturile depuse vor fi rasplatite pe deplin pe tot parcursul vietii“. Ca si voi, cele care cititi si v-ati pus in slujba sanatatii copiilor, si eu la randul meu imi doresc si ma rog sa primesc zilnic confirmarea acestei ultime afirmatii …
… va urma …