Dr. Rareş Simu, medic specialist in imunologie clinica si alergologie, explica si inlatura cateva din semnele de intrebare legate de vaccinare, intr-un interviul realizat de Larisa si Constantin Iftimie si publicat in Ziarul Lumina de luni, 22 februarie 2010. Pe Dr. Simu l-am urmarit la televizor, in serialul Sanatate prin stil de viata, realizat de Prof. Dr. Pavel Chirila. M-a marcat emisiunea la care a fost invitat si m-a indignat ca serialul a fost oprit dupa ea. Fara comentarii.
De fiecare data cand scriu ceva legat de vaccinuri, simt ca e util sa clarific motivatia Abecedarului de Vaccinare pe care l-am publicat. Munca mea nu este pentru a va indemna sa vaccinati sau nu, ci este o pledoarie pro-informare completa, rationalitate, anti-abuz si anti-manipulare. Decizia de a apela la orice procedura medicala (mai ales la una atat de disputata) este personala si eu respect asta. Tocmai in semn de respect si pretuire fac ceea ce fac pe acest blog.
Referitor la temeiul legal: de fiecare data cand vi se solicita ceva, orice, legat de vaccinare (si nu numai!) cu care nu sunteti de acord sau care va face sa va simtiti discriminati, nu uitati sa solicitati in scris sa vi se raspunda tot in scris, care este temeiul legal al acelei solicitari. Mai mult decat atat, gasiti un avocat iubitor de oameni, care sa va consilieze si sa va reprezinte.
***
Daca mai era nevoie … 🙁
Am urmarit marti 11 octombrie, mini reportajul difuzat la Antena 1 si la Realitatea, despre bebelusul de 1 an si 2 luni care a paralizat in urma vaccinului impotriva poliomielitei (o reactie secundara intalnita, conform declaratiilor medicilor). Apasati aici daca va intereseaza inregistrarea. Mergeti direct la minutul 5:59. Aproape ca ma mir cum de a “scapat” o astfel de stire. E un fapt bine cunoscut ca numarul oficial de cazuri de victime ale vaccinarii este redus nu pentru ca in realitate sunt putine cazuri, ci pentru nu exista si nu se incurajeaza o forma de raportare pro-activa, formala.
De cand s-au nascut copiii mei, Petru si Pavel, nu mai rezist sa vad imagini cu copiii suferinzi. Mi-am facut insa curaj si am urmarit reportajul. O singura data, atat m-a tinut inima. Si ma urmareste de atunci imaginea trupsorului pe jumatate inert al unui copilas care zambeste in bratele mamei sale, incapabil inca sa inteleaga ce i s-a intamplat, nedumerit de durerea si disperarea din ochii si glasul parintilor, fata in fata cu un cadru medical stanjenit si nu prea …
Oare cat va mai dura ca si in Romania sa se inteleaga ca nu pacientul este cel care trebuie sa se aplece asupra medicului, ci invers? … O ultima precizare in legatura cu stirea respectiva. Ea se termina cu comentariul prezentatorului: Din 2010 vaccinul face parte din Programul National de Vaccinare obligatorie din Romania. Pardon? Revin cu precizarea ca termenii “vaccin obligatoriu” sau “schema obligatorie de vaccinare” sunt derutanti, in contradictie flagranta cu Legea pacientului si cu prevederile Constitutiei si utilizarea lor reprezinta un abuz si o manipulare gosolana.
IN ROMANIA, VACCINURILE “OBLIGATORII” NU SUNT DELOC OBLIGATORII, asa cum am demonstrat in articolul precedent (Carnetul de Vaccinari – pasaport spre educatie). Vaccinurile din Programul National de Vaccinare sunt doar recomandate, nu exista baza legala pentru ca pacientul sau parintii acestuia (in caz ca e minor) sa fie obligat sa se vaccineze.
***
Un interviu pe intelesul tuturor cu Dr. Rares Simu
Am preluat, structurat si sintetizat pentru voi (nu neaparat in ordinea in care apar in interviu) informatii pe care eu le-am considerat un fel de lectura minima obligatorie pentru cultura medicala. Intreg interviul insa contine informatii de o valoare deosebita si il gasiti in intregime daca apasati aici.
Ce nu ştie in general lumea despre vaccinuri?
Că efectele vaccinurilor, atat bune, cat si rele sunt pe termen lung. “Efectul bun al unui vaccin se presupune a fi pe termen lung. Ani de zile, zeci de ani de zile sau chiar toată viaţa, un vaccin poate influenţa sistemul imunitar. Şi atunci trebuie să te gândeşti că şi efectele negative care ar putea să apară pot fi tot pe acelaşi termen”
Ca reprezintă un tratament profilactic (de preventie).“… ca in orice tratament, ar trebui să se ţină cont de indicaţii şi contraindicaţii. Or, la noi, nu prea se ţine seama în niciun caz de indicaţii, iar de contraindicaţii, în foarte puţine cazuri. Aceasta mai ales pentru că nu se iau în calcul efectele pe termen lung, ci doar cele pe termen scurt sau imediate.”
Ca sunt strict interzise pentru cei care au boli autoimune (atentie – de multe ori acestea sunt nedepistate, ceea ce nu inseamna ca nu exista!). “Una din principalele contraindicaţii ale vaccinării o reprezintă prezenţa unei boli autoimune, printre care amintesc lupusul eritematos, sclerodermia, dermatomiozita, poliartrita reumatoidă, tiroidita autoimună, hepatitele autoimune, diabetul zaharat de tip I, care au o evoluţie gravă şi sunt întotdeauna agravate de vaccinare. Dacă pacientul ştie că are o boală autoimună, lucrurile sunt simple. Medicul care face vaccinarea, dacă respectă protocolul şi-l întreabă pe pacient de eventuale boli cronice, poate opri administrarea vaccinului. Există însă şi cazuri când medicul nu a depistat boala autoimună şi, deci, pacientul nu ştie că o are. Vă dau câteva exemple din cazuistica personală. În ultimii ani, se prezintă la cabinet tot mai multe paciente cu anumite probleme: erupţii, dureri de cap, palpitaţii, stări depresive sau probleme ginecologice, inclusiv sterilitate. Aceste probleme sunt tratate separat – la dermatolog, la psihiatru, la ginecolog. În cel mai bun caz, pacienta ajunge la endocrinolog şi el stabileşte că este o dereglare tiroidiană. Dincolo de acest diagnostic, sunt puţini cei care caută şi cauza autoimună a dereglării tiroidiene, care este din ce în ce mai frecventă. Cel puţin una din trei femei cu astfel de dereglări are, de fapt, o afecţiune tiroidiană autoimună. Atunci, la aceste paciente, orice vaccin (chiar şi cel antigripal) este contraindicat, căci poate avea efecte grave. În asemenea cazuri vaccinarea este strict interzisă, şi totuşi ea se face.”
De ce atatea vaccinuri?
Eroare de abordare in controlul imbolnavirilor. “Se urmăreşte o profilaxie (n.r. preventie) strict individualizată, una specifică. Se face un vaccin care acţionează doar împotriva unui anumit virus. Şi atunci, evident, omul nu mai este protejat şi pentru alţi viruşi şi ajunge să-şi facă foarte multe vaccinuri pentru diverşi viruşi. Astfel apar din ce în ce mai multe vaccinuri. Problema este să aflăm cât slăbesc aceste vaccinuri sistemul imunitar sau cât îl dereglează. Nu ar fi posibil să se găsească o altă modalitate de a se preveni aceste îmbolnăviri? Şi atunci trebuie să ne gândim şi la modalităţile de stimulare nespecifică a sistemului imunitar, când acesta ar putea lupta eficient nu doar împotriva unui singur virus, ci, în general, împotriva viruşilor.”
Despre unele vaccinuri, mai ales la copii
Vaccinul anti-HPV. “Cei care susţineau vaccinul încercau să creeze o reacţie emoţională a părinţilor fetelor, susţinând că, dacă fetiţa nu-şi face vaccinul, o să facă un cancer de col uterin şi o să moară. Ceea ce este total deplasat şi foarte departe de adevăr. Nu s-a prezentat informaţia la rece. Vaccinul a fost prezentat total inadecvat, ca unul împotriva cancerului de col uterin, ceea ce este total fals.”
Vaccinului împotriva hepatitei B. “Ar trebui să se ţină seama de indicaţii şi contraindicaţii. La un copil care nu are o problemă de sănătate şi nu necesită medicamente…injectabile, sau operaţii repetate, transfuzii de sânge, riscul să facă acest tip de hepatită este aproape zero. Ar putea să se infecteze dacă-şi face gaură în ureche sau la stomatolog. Dar şi acolo, dacă alegi bine stomatologul, riscul este aproape zero, pentru că hepatitele virale de tip B şi C, cele care presupun riscuri de cronicizare, nu se transmit decât prin contactul direct cu sânge, materii infectate sau prin contact sexual. La un copil care nu are probleme de sănătate – şi sunt copii care nu fac nicio injecţie până la 20 de ani – riscul de a se infecta cu virusul hepatitic B este nul. Pentru hepatită C nu există un vaccin. Şi atunci indicaţia de a face acel vaccin este: de ce să-l faci, dacă nu faci boala respectivă? În schimb, sunt oameni cu riscuri mai mari, cei care necesită tratamente repetate, operaţii repetate, pentru diverse afecţiuni, şi atunci, desigur, pui problema utilităţii vaccinului.”
Vaccinul impotriva tuberculozei (BCG) – un exemplu tipic de vaccin inutil. “Apărarea împotriva tuberculozei nu se face prin anticorpi, ci mediată celular, alt compartiment imunitar. Sigur, cei care susţin în continuare acest vaccin sunt de părere că, făcându-l, dacă faci tuberculoză, totuşi, nu faci o formă foarte gravă, ci una mai uşoară. Dar este un exemplu tipic de vaccin inutil. Majoritatea medicilor cunosc acest aspect, totuşi, el se face automat, la naştere, apoi se fac acele rapeluri. Exact la fel ca şi cel pentru hepatită B. Medicii îl fac, fără să întrebe părintele dacă este de acord sau nu cu acest vaccin. … Tuberculoza este o boală a celor cu condiţii socioeconomice proaste. Adică condiţii de locuit proaste, mâncare proastă, muncă grea. În aceste condiţii, sistemul imunitar este deprimat şi nu poate face faţă acestei infecţii.”
De ce vaccinurile scad de fapt imunitatea?
Vaccinarile multiple, mai ales cele multi-virus. “Orice vaccin, care acţionează asupra sistemului imunitar, provoacă anumite reacţii în organism, care, în timp, pot să ducă la dereglarea sau chiar la slăbirea sistemului imunitar. Mecanismul prin care acţionează vaccinul este aproape identic cu mecanismul prin care acţionează un virus sau un microb asupra sistemului imunitar, producându-i o reacţie de apărare. Cu cât faci mai multe vaccinuri, mecanismul respectiv, funcţionând din nou şi din nou, se poate deregla. În primul an de viaţă se fac, de exemplu, o grămadă de vaccinuri plus rapeluri. Practic, copilul la fiecare două luni primeşte câte un vaccin, care nu conţine o singură tulpină virală (şi asta este o altă problemă), ci cinci-şase-şapte tulpini virale sau microbiene în componenţa lui. Efectul asupra sistemului imunitar este total dezechilibrant. Dacă sunt mai multe microorganisme, e ca şi cum te-ai îmbolnăvi de mai multe boli odată. Plus că, pe lângă vaccinul ce conţine şase-şapte tulpini, peste o lună-două, se mai face altceva. Din primii ani de viaţă, se bombardează sistemul imunitar, care nu este pe deplin maturizat, cu aceşti stimuli foarte puternici.”
Continutul si modul de functionare al vaccinurilor moderne. “Vaccinurile moderne conţin nişte substanţe care au rolul să amplifice răspunsul imun al organismului respectiv, deoarece vaccinul nu conţine în totalitate microbul respectiv împotriva căruia trebuie să lupte. Conţine sau microbul respectiv, dar care este mort sau inactivat, sau doar o replică, produsă prin inginerie genetică, a unei caracteristici a microbului respectiv … Niciun vaccin de astăzi nu conţine microorganismul, microbul în totalitatea lui. Şi, evident, nu poate să provoace aceeaşi reacţie în răspunsul imunitar şi aceeaşi capacitate a organismului de a se apăra, după aceea, împotriva unei noi infecţii, de obicei infecţia microbiană naturală. Adică, dacă te infectezi o dată cu un virus, organismul dobândeşte, ulterior, imunitate. Asta urmăresc şi vaccinurile. Dar, repet, pentru că, în vaccin, microbul nu este în stare naturală, răspunsul nu este la fel de bun. Şi atunci, s-ar putea ca răspunsul imun să nu fie suficient. Aceşti adjuvanţi din vaccinurile moderne reprezintă diverse substanţe, prin care se încearcă să se obţină un răspuns imunitar mai puternic decât infecţia naturală. Aceste substanţe pot provoca o reacţie atât de puternică, încât să fie prea mult pentru sistemul imunitar. … Este evident că, dacă o stimulezi de mai multe ori şi mai intens, rişti ca ea să crape, să se deregleze, să nu mai funcţioneze.”
Vaccinurile copilariei si alergiile. “Există anumite teorii, chiar şi printre alergologi, că terenul alergic, care este în continuă creştere, ar putea să aibă o legătură cu aceste vaccinări în exces, care se fac în perioada copilăriei. Dacă stai şi te gândeşti logic, terenul alergic este legat direct de o dereglare a sistemului imunitar. Un vaccin se adresează sistemului imunitar, produce nişte modificări acolo, bune sau rele. Şi trebuie să-ţi pui problema că el poate acţiona la dereglarea sistemului imunitar în aşa fel încât să se dezvolte terenul alergic. Dar este limpede că, în ultimii 20 de ani, aproximativ, numărul de persoane alergice a crescut exponenţial. După unele studii, cam 50% din populaţia globului are un teren alergic, care se manifestă sau nu printr-o boală alergică.”
Cum se decide utilitatea unui vaccin? Ce inseamna ca un vaccin a fost insuficient studiat?
Inainte de a se introduce vaccinul pe piaţă, prin studii care vizeaza (1) capacitatea de a produce răspunsul imun si (2) perioada în care se menţin anticorpii produsi. “Sunt studii relativ simplu de făcut. Dar există al doilea aspect aici: nu întotdeauna aceşti anticorpi sunt protectori. Nu întotdeauna protejează împotriva afecţiunii respective. Aici trebuie să-şi facă treaba studiile pe termen lung şi acestea sunt studiile clinice. Cum se face un studiu clinic? Se urmăreşte o cohortă, un segment de populaţie, în care se are în vedere gradul de îmbolnăvire, ea fiind expusă în acelaşi condiţii cu un lot-martor. Şi se urmăreşte care este diferenţa dintre cele două loturi, cel vaccinat şi cel nevaccinat. Dar acest studiu nu-l poţi face în timp de două săptămâni. Aceasta este marea problemă a unui vaccin: trebuie studiată capacitatea lui pe termen lung, nu doar capacitatea de imunizare.”
Care sunt alternativele?
“Medicina alternativă oferă suficiente alternative de a întări sistemul imunitar, în aşa fel încât să facă faţă la infecţii. Am avut copii care erau trataţi pentru alte probleme legate de sistemul imunitar şi li s-a întărit foarte mult sistemul imunitar. Au ajuns ca, de exemplu, mama să se îmbolnăvească de varicelă, care are o contagiozitate de aproape sută la sută, şi copilul să nu facă această boală, nefiind anterior infectat cu acest virus şi nici nefiind vaccinat.”