“Printesooo, vine domnul profesor la noi!” s-a auzit Calin, intrand in casa. M-am uitat repede la ceas, de acolo, dintre Petru si Pavel care se jucau atat de frumos impreuna.Ora 5:30 PM.
Am facut repede un calcul: o prajitura putin coapta, putin cruda si un suc acrisor de mere cu afine, sa-i mai ostoiasca din consistenta? “Imi ajunge timpul. Trebuie doar sa sacrific nucile caju pe care le-am pus la rehidratat sa fac branza. Alta data!” Entuziasm si inspiratie, amestecate cu bucuria vizitei ce se anunta, ingrediente perfecte pentru un nou fel de mancare sanatos. Calin a preluat comanda la supravegherea celor 2P concetrati asupra parcului auto 🙂 si degetele mele au inceput un dans vesel, aparent haotic printre borcane, borcanase, cutii si cutioare, care mai de care mai colorate si bine mirositoare. Am ales asa:
Pentru blat (vegan)
- 1,5 cana faina de mei integral (meiul rasnit sau macinat)
- intre 1,5 – 2 cani suc de mar (se poate si apa sau orice alt lichid sau lapte vegetal, eu am folosit sucul de mar si pe post de indulcitor si pentru ca e usor acrisor si da un gust fructos)
- 0,5 cana cocos razuit (va absorbi si el din lichidul pe care il puneti).
- 15 curmale (daca vreti mai dulce, folositi mai multe, fara probleme); daca nu aveti, atunci cca 30 ml sirop de agave (sau mai mult daca doriti mai dulce, chestie de gusturi), desi n-am nicio speranta in privinta valorii nutritive si a relatiei cu sanatatea a siropurilor de orice fel. Nu sunt alimente integrale, singurele pe care le folosesc cu adevarat fara retinere, linistita.
- 1 lingurita praf de vanilie naturala (folosesc Bourbon)
- optional: 1 lingura cu varf de cafea instant de cereale (merge si fara)
- 1 lingura de pudra de roscove (carob)
- 2 banane (pentru a fi pufos) sau 1 lingurita de Weinstein bio
Pentru crema (raw vegan)
- 1,5 cana de nuci caju uscate, puse la rehidratat cateva ore
- 1 lingurita praf de vanilie
- optional putina esenta de rom
- 0,5 cana suc de protocale proaspat stors (poate fi si mai mult daca vi se pare prea consistenta crema)
- 0,5 cana suc de lamaie proaspat stors
- 2 linguri de seminte Chia macinate faina
- 2 linguri cu varf de miere cremoasa (arata ca o untura, ca o miere cristalizata, dar este de fapt foarte fina, cremoasa, nu se simte deloc ca ar fi cristalizata. Eu o cumpar de aici)
- 1 lingurita pudra de roscove pentru ornat
Ce vraji a mai facut sotia mea? 🙂
Timp de pregatire: 10 minute + 5 la final = 15 min. Timp de coacere: max 30 min. Cantitatea: o tava marime A4 (am o tava de sticla – yena – si e minunata, pentru ca nu se lipeste blatul de ea.), deci cam 6 portii.
Blatul
Am pus toate ingredientele la blender timp de 2-3 minute (atentie, eu am un blender de putere mare, ar fi recomandat sa aveti macar de 800W, e o investitie care merita. Ani buni va veti folosi de el, veti putea incerca o varietate de feluri de mancare, veti castiga timp si sanatate. Am constatat la randul meu diferenta in momentul in care am investit in asa ceva.) Deci daca blenderul e de putere mai mica, lasati mai multe minute (3-4), pana obtineti o pasta mai groasa, pe care o puneti in tava. Se lasa la cuptor 180 grade – 30 min sau 200 grade – 20 min.
Cheia succesului 🙂 – insiropati blatul dupa ce se raceste, cand e caldutz. Puteti folosi suc de mere sau apa cu miere si cateva picaturi de esenta de rom pur (bio) sau cateva picaturi de suc proaspat de lamaie.
Dupa ce se raceste bine se adauga crema si se presara deasupra pudra de roscove (am folosit o strecuratoare de ceai, foarte deasa, cu care am cernut pudra).
Crema
In timp ce blatul se coace, se amesteca bine toate ingredientele la blender, pana cand obtinem o pasta fina, un fel de spuma cremoasa sau crema spumoasa :). Se lasa la rece pana cand e gata copt si racit blatul, apoi se adauga peste blat si se orneaza, dupa cum am explicat mai sus. Se lasa apoi macar 1 ora la frigider (daca rezistati 🙂 ). Din experienta mea, cea mai buna este a doua zi sau la minim 8 ore dupa ce ati pregatit-o. Cu cat sat mai mult, cu atat devine mai buna.
***
Eu am facut-o in timp record si la inspiratie de moment, initial am vrut sa o numesc “Zi si Noapte”. Apoi, musafirul nostru special, dr. Pavel Chirila, mi-a atras atentia ca s-ar putea sa apara confuzii intre prajitura noastra si prajitura “Zi si Noapte” nesanatoasa, cea cu combinatia bomba zahar-lapte-oua si cu cacao. Hmm… M-am gandit atunci sa o numesc “Nera”. Pentru ca am vorbit in timp ce ne delectam cu ea si de proiectul minunat Clinica Nera, prima clinică de recuperare oncologică din România care va incorpora şi un centru de cercetări. Suna bine si numele asta, dar cum ramane cu mesajul despre continutul bogat in fier (Fe)? Avem din plin Fe de la mei, de la Chia, nuci caju, avem vit C pentru absorbtia lui, etc … Atunci a venit raspunsul, ca un fluture, vesel ca are unde poposi: “Feramisu”.
- Fe, de la fier
- -ra, de la Nera
- – misu, se intelege …
Insist cu Fe, pentru ca stiu ca va preocupa mult. Fe si Ca, nu am uitat grija cea mare a mamelor, mai ales cand aud de dieta vegetariana. Iata, pe langa Cafeline, un nou aliment. Ce bine ca atunci cand Pavel cere la masa (mic dejun sau cina) prajitura sau bomboane, ii pot oferi in liniste, cu confortul ca de fapt se hraneste si inca din plin. Fara grija ca prajitura sau bomboanele nu sunt mancare. Ba din contra, sunt mai mult decat mancare, sunt o cura, un medicament. Urmam sfatul lui Hipocrat: alimentele sunt medicamentele noastre si medicamentele noastre sunt alimentele.
Ca tot veni vorba de Fe, am mai spus cred, nu uitati ca cei ai mari dusmani ai absorbtiei Fe (dar si ai vitaminelor din complexul B, prezente din plin in prajitura noastra) sunt alimentele rafinate, cu precadere zaharul, faina alba, lactate procesate, dar si cofeina si teina.
Am mai vorbit cu prietenul nostru si despre certificarea in nutritie vegetariana pe care urmeaza sa o obtin in acest an de la prestigioasa Universitate Cornell din SUA (cursul si catedra de Nutritie sunt conduse chiar de Colin T. Campbell, autorul cartii Studiul China). Si despre cartea la care lucreaza, “Dieta in cancer”. Una peste alta, am vorbit despre carari mai putin umblate, despre anul 2012, despre suflet, Scriptura si Sfinti Parinti (v-am povestit ca domnul doctor a fost si prodecanul facultatii de Teologie din Craiova). Copiii au fost la randul lor coplesiti de o astfel de prezenta si, dupa ce i-au dat tarcoale, aratandu-si afectiunea,
s-au retras cuminti la joaca si la un biberon de suc de afine. Petru (8 luni) foloseste biberonul exclusiv pentru masajul gingiilor, nu stie si nici nu vrea sa bea din el. La bauturi folosim deja cu placere cana si paharul. Desi Pavel este mai mare, se alinta cu biberonul. Spun asta pentru ca poate bine mersi sa bea din cana, dar are momentele lui de placere nevinovata pe care il las sa le savureze.
Intram intr-un an nou, si ne gandim la ce schimbari poate aduce sau ce schimbari am putea face odata cu acest nou inceput, dar uitam ca viata unui om se poate schimba uneori, neasteptat, neplanificat, intr-o clipa … Ce important e sa valorificam timpul vietii noastre pe pamant, masurand viata cu aceasta unitate de masura, clipa! (citeste si Ce e mai important, timpul sau sanatatea?)