Cum le-am explicat copiilor de ce nu mâncăm miel de Paști?

Ferice de cei care înțeleg și acceptă că pentru a deschide porțile vindecării – personale și colective, avem nevoie de cheile cunoașterii de sine. De aceea Postul Sfintelor Paşti și Săptămâna Mare au fost intenționate ca o perioadă de concentrare pe sine, de regrupare de la periferie către inimă, de liniștire interioară și de bucurie adusă de împăcarea cu sine și cu Planul Ceresc după care se desfășoară viața noastră, de împuternicire în fața morții ca trecere spre veșnicia vietii.

Am deplina conștiență a faptului că ce-am scris mai sus pare în zilele noastre o poveste frumoasă sau un film SF. A ne lăsa pătrunși de fiorul acestor stări a devenit într-adevăr, o provocare. După mine, Institutele Naționale de Bârfă (mass media) sunt primii și cei mai agresivi dintre sabotori. Îndemnurile stridente la shopping “de iepuraş” și plăcerea bolnăvicioasă de a mediatiza în fiecare an “sărăcia și nefericirea” românilor, ambele măsurate prin puterea de cumparare a unei bucăţi de carne de miel, transformă semnificaţia unor simboluri pascale în justificări stereotipe și atât: “Dacă aşa a lăsat Dumnezeu, trebuie să respectăm, nu?…” Ca și când mielul pe masa de Paşti ar putea vreodată să reprezinte unitatea de măsură pentru împlinirea sufletului sau pentru ascultarea față de Cuvânt!

N-o să scriu acum despre despre validitatea gestului de a sacrifica mieii sub pretextul temeiului biblic. Am facut asta în trecut și a ieșit de fiecare data o bombăneală de toata frumusețea. Am reușit – Slava Domnului! – să depășesc perioada în care cuprinsă fiind de Sindromului Salvatorului și de sentimentul separării (într-o conotație de superioritate) conferit de schimbarea alimentației tradiționale, publicam mesaje pătimașe în perioada măcelului mieilor în Săptămâna Mare. Măcel care – fie vorba între noi – nu mai reprezintă nimic ieșit din comun, deoarece zilnic are loc la nivel global un măcel de proporții mult mai mari. Nu mă privesc alegerile altor persoane, dar mă privește modul în care aleg să trăiesc eu și ce fel de lume las copiilor noștri.

Expun azi dintr-o perspectivă detașata, clarificările pe care le-am dat celor 2P, Pavel si Petru, atunci când a fost vremea și nevoia să le răspund la întrebarea din titlu.

1. Învăţătura creştină

Hristos devine Mielul care Se jertfeşte pentru mântuirea neamului omenesc, dar asta nu înseamnă că e o “datorie” pentru creştini să taie miei de Paşti. Înseamna că e o nevoinţă spre a trăi în comuniune cu Dumnezeu, printr-o jertfa nesângeroasă, Sfânta Euharistie, prin care se împartaşeste credincioşilor, sub chipul pâinii şi al vinului, trupul si sangele lui Hristos. Sfântul Apostol Pavel îndeamnă la o noua perspectiva din care să fie serbate Paştile: “Iată Hristos, Paştile nostru, S-a jertfit pentru noi; să prăznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutaţii şi al vicleşugului, ci cu azimile curăţiei și ale adevărului” (I Corinteni 5, 7-8).

2. Aspecte de etică şi de moralitate

“Dacă  un alt organism decât omul ar produce distrugerile de pe Pământ, biologii l-ar numi virus.” afirmă australianul Philip Wollen, fost Vicepreşedinte și Director General Citibank. Traiectoria lui m-a uluit. A demisionat de la Citi, a vândut totul și a donat banii unor fundații sau cauze pentru salvarea animalelor abuzate. Paradoxal, a devenit cunoscut tocmai pentru că n-a dorit să fie în centrul atenţiei. Este finantatorul documentarului Earthlings, cel mai cuprinzator documentar realizat vreodata despre corelaţiile dintre natură, animale şi oameni.

Pe 16 mai 2012, în Australia, în cadrul unei dezbateri publice intitulată “Animalele ar trebui excluse din meniu” (orig. Animals Should Be Off the Menu), Philip Wollen a sustinut un discurs pe care l-am tradus pentru cititorii blogului. Durează 10 minute și poate fi urmărit mai jos.

La dezbatere au luat parte şase vorbitori: trei care susţin cauza şi trei care sunt împotrivă. Am urmarit întreaga dezbatere. Discursul și atitudinea fiecăruia dintre cei șase speakeri, dar și calitatea întrebărilor publicului trezesc profunde sentimente de respect.

Daca rezonati sau nu cu ideile, nu are relevanță, pentru că acest articol nu este despre a avea eu dreptate și nici despre a câștiga acordul pentru un punct de vedere personal.  E foarte bine să păstrați sau să eliminați din bagajul informativ ceea ce considerați că nu este util sau compatibil, dar faceți acest lucru cu blândețe și în liniște. Pentru că  liniștea e plină de Dumnezeu și de cuvinte.

Iar cea mai bună veste de două mii de ani încoace este că Hristos a Înviat!
PAȘTE LINIȘTIT, PAȘTE FERICIT!